MINISTERUL SANATATII PUBLICE

AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA BRASOV

SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA BRASOV

Str. Calea Bucuresti nr. 25-27, Brasov, Tel: 0268/320022, Fax: 0268/333015

Cod fiscal: 4384117; Cont Trezorerie: RO32TREZ1315041XXX000280

E-mail: directorgeneral_sjubv@yahoo.com

AVIZAT MANAGER

AUTORITATA DE SANATATE PUBLICA EC. RUSU LAVINIA MARIANA

VIZAT

BIROU JURIDIC

REGULAMENT INTERN

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. Prezentul Regulament Intern este întocmit în conformitate cu prevederile Codului Muncii aprobat prin Legea nr.53 /2003 cu modificările şi completările ulterioare şi se aplică întregului personal al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov indiferent de durata şi tipul contractului de muncă sau modalitatea salarizării şi de asemenea şi celor care lucrează în cadrul unităţii sub orice formă (detaşaţi, delegaţi) precum şi celor care efectuează stagii ori schimburi de experienţă sau iau parte la diferite forme de învăţământ (specializare, perfecţionare etc) în cadrul spitalului.

Prevederile Regulamentului Intern, care va fi numit în continuare Regulament, sunt obligatorii şi trebuie respectate cu stricteţe de toate categoriile de salariaţi din unitate şi de către toate persoanele ce desfăşoară activităţi pe teritoriul acesteia, indiferent de nivelul ierarhic în care îşi desfăşoară activitatea.

Art.2. Prevederile prezentului Regulament se aplică şi pentru:

a) cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată în spital, care pe lângă obligaţiile pe care le au pe linie de învăţământ, sunt obligate să respecte regulile din prezentul Regulament şi să participe activ la solicitările conducerii spitalului în vederea asigurării desfăşurării activităţii medicale la standarde superioare.

b) firmele care asigură diverse servicii în incinta unităţii, care au obligaţia de a respecta Regulamentul suplimentar atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele

încheiate între părţi (curăţenia spitalului, păstrarea liniştii şi păstrarea integrală a bunurilor cu care intră în contact).

Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplina din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător oricăror altor persoane sau oricăror altor activităţi pe timpul prezenţei în unitate.

Relaţiile de muncă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă au la bază principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii, al nediscriminării de orice fel şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii.

CAPITOLUL II

ATRIBUŢIILE PERSONALULUI

Art.3. Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil conform pregătirii profesionale, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului.

Art.4. Principalele obligaţii ale angajaţilor sunt următoarele:

a. Obligaţia de a asigura monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţiei medicale;

b. Obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce îi revin fişei postului;

c. Obligaţia de a respecta disciplina în muncă;

d. Obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în Regulamentul Intern, în Contractul colectiv de muncă aplicabil, în Contractul individual de muncă, precum si acte normative ce vizeaza activitatea medicala(legii, ordine, norme, dispoziti interne)

e. Obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

f. Obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănatate a muncii în spital;

g. Obligaţia de a respecta secretul de serviciu;

h. Obligaţia personalului medico-sanitar care manipulează produse stupefiante de a le păstra în locuri unde are acces numai personalul desemnat în acest scop;

i. Obligaţia de a respecta normele de protecţie a muncii, de prevenire şi de stingere a incendiilor şi de protecţie civilă;

j. Obligaţia de a avea un comportament etic faţă de pacienţi, faţă de aparţinători şi faţă de personalul cu care colaborează;

k. Obligaţia de a nu comite fapte care să producă pagube unităţii sau altor salariaţi ;

l. Obligaţia de a nu înstrăina sau sustrage bunurile aflate în proprietatea unităţii ;

m. Obligaţia de a aduce la cunoştinţa şefului ierarhic orice neregulă, abatere în muncă precum şi cazurile în care aparatele, instrumentarul şi utilajele ce îi sunt date în păstrare sau în folosinţă sunt expuse deteriorării sau funcţionează neregulamentar;

n. Obligaţia de a utiliza în bune condiţii şi de a păstra baza tehnică şi materială a unităţii;

o. Organizează şi desfăşoară programul de educaţie pentru sănătate, activităţi de consiliere, atât pentru pacienţi, cât şi pentru aparţinători şi diferite categorii profesionale aflate în formare;

p. Utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentul şi instrumentarul din dotare, supraveghează colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea finală a materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat (şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii).

q. Respectă Regulamentul în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nosocomiale;

r. În întreaga activitate desfăşurată în cadrul spitalului, personalul medico-sanitar are obligaţia de a folosi un limbaj politicos atât faţă de pacienţi, cât şi faţă de vizitatori şi însoţitorii pacienţilor;

s. Să poarte echipamentul de protecţie conform normelor în vigoare precum şi ecusonul cu numele şi prenumele, funcţia şi locul de muncă;

t. Execută orice alte sarcini de serviciu hotărâte de superiori în vederea asigurării unei bune funcţionări a activităţii spitalului;

t Înainte de începerea lucrului şi la terminarea programului de lucru, fiecare persoană încadrată în muncă este obligată să semneze condica de prezenţă.

u Obligatia personalului medical superior de respectare a procedurii de planificare si aprobare a graficului de garzi.

v Pentru personalul medical superior care prestează contravizită şi gărzi, în condica de prezenţă se vor consemna în mod distinct orele efectuate în aceste activităţi. În cazul muncii în ture, salariatul aflat în schimb nu poate părăsi locul de muncă până nu-i vine schimbul şi nu-i predă serviciul. Dacă schimbul nu se prezintă sau dacă se prezintă în condiţii care-l fac incapabil să presteze munca, în mod normal salariatul din schimb nu părăseşte locul de muncă fără aprobarea şefului ierarhic superior, care va lua măsurile necesare pentru asigurarea continuităţii serviciului. Părăsirea nejustificată a locului de muncă sau a unităţii în timpul programului reprezintă o abatere gravă.

x Obligaţia de a efectua controlul medical periodic conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Publice nr. 933/2002 ;

y Obligatia de a respecta procedura privind circulatia documentelor.

z Obligatia de a respecta procedura de acces a repezentantilor mass-media

w Obligatia personalului medico-sanitar de a respecta procedura de transfer interclinic al pacientului critic, procedura de primire, examinare investigare si internare a pacientilor din UPU, procedura de internare a pacientilor ;

;;;

Art. 5 Drepturile Salariatului

In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si

angajator. Este interzisa orce discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de

sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie,

optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori

activitate sindicala.

- Dreptul la salarizare pentru munca depusă ;

- Dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

- Dreptul la concediu de odihnă anual şi alte concedii;

- Dreptul la egalitate şi şanse de tratament ;

- Dreptul la demnitate în muncă;

- Dreptul la securitate şi sănătate în muncă ;

- Dreptul la acces la formarea profesională;

- Dreptul la informare şi consultare ;

- Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă ;

- Dreptul la protecţie în caz de concediere ;

- Dreptul la negociere colectivă şi individuală;

- Dreptul de a participa la acţiuni colective;

- Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;

- Dreptul la premii, salarii de merit;

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr.115/2004 modificată şi completată prin Legea nr.125/2005 si Ordonanta nr.17/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, salariaţii pot beneficia de următoarele:

· Lunar de salariul de merit de pana la 15% din salariul de baza stabilit o dată pe an, pe o perioada de 12 luni dupa aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent

· Personalul contractual salarizat intre limitele corespunzatoare functiei poate beneficia anual de o crestere salariala prin evaluarea performantelor profesionale individuale realizate in anul precedent ce se va efectua in perioada mai – septembrie, cu conditia incadrarii in nivelul

alocatiilor prevazute pentru cheltuielile cu salariile in bugetul de venituri si cheltuieli.

· Personalul incadrat si finantat din sistemul de asigurari sociale de sanatate beneficiaza lunar de maximum 20 de tichete de masa.

· Pentru asigurarea stabilitatii personalul din sistemul sanitar beneficiaza in trimestrul doi si trimestrul patru al fiecarui an calendaristic de cate o prima de stabilitate.

· Pentru activitatea desfasurata personalul beneficiaza la sfarsitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face premierea.

· Personalul contractual din sistemul sanitar, in conditiile platii contributiei de asigurari sociale de sanatate beneficiaza de servicii medicale, tratament si medicatie, in regim gratuit numai la recomandarea medicului de specialitate suportate din bugetul CNAS si de la bugetul de stat, dupa caz, potrivit normelor aprobate prin Ordin al MSP si Presedintelui CNAS.

Dreptul la concediu de odihnă şi alte concedii:

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Art.6. Stabilirea drepturilor de concediu de odihnă se face în conformitate cu prevederile HG 250/1992, republicată în 1995 si Legea nr. 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare, art.139 şi art.145, precum şi Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate negociat cu conducerea unităţi.i

Art.6. -(1) Salariaţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă au dreptul în fiecare an la un concediu de odihnă plătit, în funcţie de vechimea în muncă dupa cum urmează:

Vechime în muncă Durata concediului

- pentru o vechime de 0-1 an - 20 zile lucrătoare

- între 1 - 5 ani - 21 zile lucrătoare

- între 5-10 ani - 23 zile lucrătoare

- între 10-15 ani - 25 zile lucrătoare

- între 15-20 ani - 28 zile lucrătoare

- peste 20 de ani - 30 zile lucrătoare

(2) Concediile de odihnă se suplimentează cu câte 1 zi pentru fiecare 5 ani de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate conform Contractului colectiv de muncă negociat cu conducerea unităţii (proces verbal din 03.11.2006).

Art.7. Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfirşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul .

Art.8. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă

Art.9. Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzători, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.

Art.10. Concediul de odihnă suplimentar se acordă în baza circularei Ministerului Sănătăţii Publice nr.XI/C/13768/1992,astfel :

3 zile pentru:

- personalul care lucrează în dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare ;

- personalul care lucrează în centrale telefonice cu 100-250 posturi.

4 zile pentru:

- personalul sanitar mediu şi auxiliar care lucrează în cabinete de consultaţii de neurochirurgie, ortopedie traumatologie şi arşi (chirurgie plastică);

- personalul care isi desfasoara efectiv activitatea pe calculator (computer)- 8 ore.

5 zile pentru:

- personalul care lucreaza in statii centrale de sterilizare si statiile de sterile din farmaciile de spital

- personalul care lucrează la repararea şi întreţinerea aparaturii de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte şi de fizioterapie.

- personalul care efectuează analize chimice, toxicologice, biologice şi biochimice din laboratoare şi compartimente de medicină legală.

- personalul care prestează activitate de sudură electrică şi autogenă exclusiv sudură prin puncte şi cap la cap, tăierea cu oxigen a metalelor, desfăşurată cotidian;

- personalul care lucrează la fizio-electro-maso-termo-balneo-terapie.

6 zile pentru:

- personalul care lucrează în spălătorii;

- personalul care lucrează în laboratoare nediferenţiate de analize medicale.

8 zile pentru:

- personalul sanitar mediu şi sanitar auxiliar care lucrează în unităţi, secţii şi compartimente cu paturi de neurochirurgie, traumatologie, ortopedie şi arşi ( chirurgie plastică );

- personalul care lucrează în activitatea de hemodializă;

- personalul sanitar care lucrează în activitatea de anestezie şi terapie intensivă .

9 zile pentru:

- personalul care îşi desfaşoară activitatea în :

a) unităţi nucleare de categoria I de risc radiologic;

b) unităţi nucleare de categoria a II- a de risc radiologic.

10 zile pentru:

- pentru personalul care lucrează la autopsie, prosecturi, săli de disecţie şi în laboratoare sau compartimente de anatomie patologică şi medicină legală.

- personalul care îşi desfaşoară activitatea în:

a) unităţi nucleare de categoria a III-a de risc radiologic;

b) unităţi nucleare de categoria a IV-a de risc radiologic.

Art.11. Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale, cu consultarea sindicatelor sau a reprezentanţilor salariaţilor. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.

Art.12. Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.

Art.13. Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu ce reprezintă media zilnică a drepturilor salariale( salariu de bază, indemnizaţii şi sporuri cu caracter permanent) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Art.14. Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Art.15. Concediul de odihnă poate fi întrerupt la cererea salariatului pentru motive obiective sau prin rechemarea lui de conducerea unităţii în caz de forţă majoră sau pentru intervenţii urgente care impun prezenţa salariatului.

Art.16. În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă astfel:

- căsătoria salariatului - 5 zile;

- naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;

- decesul soţului sau a unei rude de pâna la gradul al II-lea a salariatului - 3 zile.

Art.17. Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concediu fără plată conform legii. Concediul fără plată se acordă salariaţilor la cererea acestora în funcţie de interesele unităţii. Acesta a fost stabilit prin dispoziţie internă la maxim 90 zile (30 zile calendaristice pentru nevoi personale justificate si 90 zile pentru studii si angajari in strainatate justificate prin acte doveditoare : adeverinte eliberate de unitatile de invatamant , de unitatile de formare profesionala sau contracte de munca prin firme autorizate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale, Familiei si Egalitatii de Sanse). Depăşirea concediului fără plată conduce automat la desfacerea de drept a Contractului de muncă.

Art. 18. Cererile de concediu fara plata vor contine obligatoriu avizele : asistent sef, medic sef, sef serviciu in functie de caz si avizul sindicatului.

Art.19 Cererea de concediu de plata pentru studii va fi trimisa angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia.

Art.20. Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.

Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa.

Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înmânată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională .

CAPITOLUL III

TIMPUL DE MUNCĂ

Art.21. Timpul de muncă este reprezentat de timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Art.22. În general, pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

Art.23. În conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr.245/2003 durata zilnică a timpului de muncă este mai mică de 8 ore pe zi pentru următoarele categorii de personal:

- personalul care lucrează în prosecturi, săli de disecţie, morgi şi anatomie patologică = 6 ore/zi;

- personalul care lucrează în radiologie, medicină nucleară = 6 ore/zi;

- medicii = 7 ore/zi;

- personalul sanitar cu pregătire superioară = 7 ore/zi;

- personalul sanitar care lucrează în staţiile de sterilizare = 7 ore/zi.

Art.24. La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de organizare a activităţii (ex. program 12/24 sau 8/16) prin repartizarea inegală a timpului de lucru, astfel salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

Art.25. În sectorul sanitar, timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor sunt reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr.870/2004 si Ordinul MSP nr. 320/2007 completat cu Ordinul 203/2008.

Art.26. Programul de lucru este diferenţiat pe locuri de muncă şi categorii profesionale, astfel:

I Personalul superior de specialitate din secţiile cu paturi:

Art.27. Timpul de lucru al medicilor sefi de sectie care au calitatea de cadru didactic este de 8 ore zilnic respectiv 40 ore pe saptamana.

1. In secţiile cu paturi în care este organizată contravizită, medicii lucrează astfel:

- 8 – 14 pentru personalul care efectueaza contravizita, dar nu efectueaza garzi obligatorii ;

- 8 – 13 pentru personalul care efectueaza garzi obligatorii si contravizita

2. In secţiile cu paturi în care nu este organizată contravizită, medicii lucrează astfel:

- 8 - 14 pentru personalul care efectueaza 20 de ore de garda obligatorii ;

Programul de contravizita este unitar in cursul saptamanii, zilnic dupa amiaza intre orele 18 –19 in zilele lucratoare si dimineata intre orele 9 – 10 in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.

.Orele de contravizită se efectuează în funcţie de numărul de zile lucrătoare din lună, astfel :

- în lunile cu 20 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 20;

- în lunile cu 21 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 21;

- în lunile cu 22 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 24;

- în lunile cu 23 zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 26;

II.Personalul didactic din secţiile cu paturi.

a) Medicii sefi de sectie care au calitatea de cadru didactic au program de 8 ore zilnic, respectiv 40 ore pe saptamana.

b) Restul personalului didactic au program de lucru de 3,5 ore /zi. Ei prestează activitate aferentă unei jumătăţi de normă de medic sau farmacist, în medie pe zi, exclusiv in relaţie cu pacientul, în afara activităţii didactice.

c) Cadrele didactice vor fi incluse obligatoriu în graficul de gardă.

d) Cadrele didactice care ocupă funcţia de profesor sau de conferenţiar nu au obligaţia de a efectua gărzi. În această situaţie, cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic în cursul dimineţii.

e) Profesorii sau conferenţiarii care doresc să efectueze gărzi, vor efectua şi obligaţia de 20 de ore de gardă lunar, iar programul de dimineaţă va fi de 6 ore.

III. Personalul sanitar mediu din secţiile cu paturi :

Cadrele medii vor desfăşura activitate de 8 ore pe zi, program în 3 ture, asigurând permanenţa în zilele nelucrătoare sau în sărbătorile legale în cadrul timpului normal de lucru, astfel:

-tura I = 7 - 15;

-tura II = 15 - 23;

-tura III = 23 - 7;

IV. Personalul auxiliar sanitar în secţiile cu paturi :

- infirmiere - 8 ore pe zi, program în 3 ture:

tura I = 7 - 15;

tura II = 15 - 23;

tura III = 23 - 7.

- îngrijitoare - 8 ore pe zi, program în 2 ture:

tura I = 6 - 14;

tura II = 14 - 22 .

- brancardieri - 8 ore pe zi în secţii;

V. Laboratoare sau compartimente de analize medicale :

a) Personal sanitar superior =7ore/zi, 8-15

şi gărzi în afara programului de lucru :15 - 8 (17 ore );

b) Personal sanitar mediu = 7ore/zi, 7,30-14,30

c) Personal auxiliar = 7ore/zi, 7,30-14,30

VI. Radiologie, medicină nucleară, terapie cu energii înalte :

a) Personal sanitar superior = 6 ore/zi, in doua ture 8-14 si 14-20

cf. Ordinului MSP nr. 870/2004 şi gărzi în afara programului de lucru :12 ore.

b) Alt personal superior = 6 ore/zi, 8-14,

c) Personal sanitar mediu = 6 ore/zi, 2 ture 8-14 si 14-20

d) Personal sanitar auxiliar = 6 ore/zi, 8-14.

VII. Laborator anatomie patologică :

a) Personal sanitar superior = 6ore/zi, 8-14

b) Personal sanitar mediu = 6ore/zi, 8-14

c) Personal sanitar auxiliar = 6 ore/zi, 8-14

VIII. Personalul din farmacii, asigură activitatea curentă a farmaciei, inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

a) Farmacişti = 7ore/zi, 8-15

b) Personal sanitar mediu = 8 ore /zi,7,30-15,30,

c) Personal auxiliar = 8 ore/zi, 7,30-15,30.

IX.Personalul din Unitatea de Primire Urgenţe

a) Medici -2 ture : 8-15; 15-22

şi gărzi în afara programului de lucru 22-8, ( 10 ore ).

b) Personal sanitar mediu, program în 3 ture:

tura I = 7 - 15;

tura II = 15 - 23;

tura III = 23 - 7;

c) Personal sanitar auxiliar, program în ture :

-infirmiere = 3 ture, 7-15; 15-23; 23-7.

-brancardieri = 3 ture, 12/24.

X. Personalul din Ambulatoriul integrat

- program în 2 ture, astfel:

a) Medici : 8-15 sau 12,30-19,30,

b) Asistente : 7,30-15,30; 12-20,

c) Auxiliar : 7-15; 12,30-20,30.

XI. Personalul tehnic, economic şi administrativ

a) TESA : program de la 7 – 15 zilnic, 8 ore pe zi

b) Ateliere întreţinere:

- muncitori instalaţii: 7-15; 8 ore/zi.

- fochişti: program de 2 ture în sistem de 12ore/24 ore liber;

- muncitori apă sterilă: 6-12;

- muncitorii de la grupul de oxigen: program de 2 ture în sistem de

12ore/24 ore liber;

- electricieni: 7-15, 15-23, 23-7 program în 3 ture şi asigurarea

- zlelor de sâmbătă şi duminică şi a celor nelucrătoare;

- liftieri: 7-15, 15-23, 23-7 program în 3 ture şi asigurarea zilelor de

sâmbătă şi duminică şi a celor nelucrătoare;

- mecanici, tâmplari, zugravi, zidari: 7-15, 8 ore/zi.

c) Îngrijitoare curăţenie, program în 2 ture: 6-14; 14-22.

d) Spălătorie, program în 2 ture: 6-14; 14-22.

XII. Serviciul de Medicină Legală

Personalul care desfăşoară activitate de prosectură şi disecţie:

a) Medici : 8 – 14;

b) Asistenţi şi autopsieri : 8 –14;

c) Auxiliar : 8 – 14;

Personalul care nu-şi desfăşoară activitatea în prosectură şi disecţie:

a) Asistente : 7 – 15;

b) Auxiliar ; 7 – 15;

Art.28. Programul de lucru poate fi flexibil, dar numai cu aprobarea prealabilă a conducătorului unităţii.

Art.29. Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenţa medicală se poate face prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât din cadrul spitalului, cât şi din alte unităţi sanitare.

Art.30. Gărzile efectuate de personalul superior cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază se salarizează conform reglementărilor legale în vigoare astfel:

- în zilele lucrătoare cu un spor între 25%- 50% din tariful orar al salariului de bază,

- în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, cu un spor între 50%- 100% din tariful orar aferent salariului de bază.

Procentul concret al sporului se aprobă trimestrial de comitetul director.

Art.31. Se consideră muncă prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul 22,00-6,00 cu posibilitatea abaterii o oră în plus sau în minus, faţă de aceste limite, în cazuri excepţionale.

Art.32. Personalul sanitar mediu şi personalul auxiliar care lucrează în locuri de muncă unde activitatea se desfăşoară în trei ture are obligaţia să presteze lunar cel puţin câte 3 zile în tura 1-a, a 2-a şi a 3-a pentru a beneficia de sporul de ture, de 15% din salariul de bază.

Personalul care îşi desfăşoară în timpul nopţii, între orele 22-6, beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază pentru orele lucrate în acest interval, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal de lucru.

Art.33 Munca prestată în cadrul programului normal de lucru( norma de bază) în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, de către personalul sanitar mediu şi auxiliar, precum şi personalul muncitor din cadrul atelierelor de întreţinere se salarizează cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.

Art.34. Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

Art.35. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal conform art. 109 din Codul Muncii este considerată muncă suplimentară şi se compensează cu timp liber corespunzător.

În cazul în care compensarea nu este posibilă în termen de 30 zile, munca suplimentară va fi plătită salariatului, în luna următoare, prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia .

Sărbătorile legală în care nu se lucrează sunt :

- 1 şi 2 ianuarie ;

- prima şi a doua zi de Paşti ;

- ziua de 7 aprilie – Ziua Mondială şi Naţională a Sănătăţii ;

- 1 Mai ;

- 1 Decembrie ;

- prima şi a doua zi de Crăciun .

Art.36. Prin hotărâre a Guvernului se va stabili un program de lucru adecvat în scopul asigurării asistenţei sanitare.

Art.37. Personalul detaşat, personalul care lucrează temporar într-un loc de muncă unde se prevede un timp de muncă zilnic, mai mic sau mai mare decât acela pe care îl prestează la funcţia sa de bază, efectuează la locul de muncă unde este detaşat sau lucrează temporar timpul de muncă prevăzut pentru acest loc de muncă, în condiţiile prevăzute pentru personalul propriu al unităţii.

Art.38 Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin serviciul de gardă. Numărul liniilor de gardă prin care se asigură continuitatea asistenţei medicale sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice.

CAPITOLUL IV

ABATERILE DISCIPLINARE ŞI SANCŢIUNILE APLICABILE

Art. 39. Abaterea disciplinară este o faptă în legatură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, ROF, Regulamentul Intern, Contractul individual de muncă sau Contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici. Abaterea disciplinară atrage răspunderea disciplinară a salariatului.

Dacă faptele sunt săvârşite în astfel de condiţii încât potrivit legii penale constituie infracţiuni, făptuitorii vor fi sancţionaţi şi potrivit legii penale.

Provocarea de pagube materiale spitalului din vina şi în legatură cu munca salariatului atrage răspunderea patrimonială a acestuia, adică obligaţia de a repara paguba produsă.

Răspunderea penală, administrativă sau patrimonială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârşită, dacă prin aceasta s-au încălcat şi obligaţiile de muncă.

Art.40. Se consideră abateri disciplinare ale salariaţilor spitalului urmatoarele fapte:

a. Fumatul în unitate în afara spaţiilor special stabilite de conducerea unităţii;

b. Organizarea sau executarea unei operaţii sau lucrări, darea unei dispoziţii pentru executarea acesteia, care au condus sau puteau conduce la perturbarea activităţii spitalului, la pierderea unor contracte sau comenzi, la pagube materiale sau la accidente de muncă;

c. Încălcarea regulilor şi disciplinei la locul de muncă, precum şi a normelor privind exploatarea, întreţinerea şi administrarea bunurilor spitalului;

d. Sustragerea sub orice formă de bunuri şi valori aparţinând spitalului;

e. Încălcarea regulilor privind activităţile de protecţie şi sănătate a muncii, de prevenire şi de stingere a incediilor;

f. Introducerea sau consumul de băuturi alcoolice sau de substanţe stupefiante în incinta spitalului; prezentarea la serviciu în condiţii necorespunzătoare îndeplinirii în bune condiţii a sarcinilor, precum şi efectuarea serviciului sub influenţa băuturilor alcoolice;

g. Încălcarea regulilor privind confidenţialitatea unor documente şi informaţii stabilite de conducerea spitalului;

h. Încălcarea şi nerespectarea regulilor de luptă împotriva infecţiilor nozocomiale şi în mod special în spaţiile cu risc crescut ( bloc operator, sterilizare, secţii chirurgicale şi ATI );

i. Neprezentarea la serviciu la solicitarea conducerii spitalului, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale;

j. Absenţe nemotivate incepand de la 3 zile, nerespectarea programului de lucru sau părăsirea serviciului în timpul perioadei de lucru normate;

k. Efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legatură cu obligaţiile de serviciu;

l. Nerespectarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;

m. Folosirea abuzivă a autovehiculelor, precum şi a altor bunuri aparţinând spitalului;

n. Neţinerea, necompletarea sau completarea necorespunzătoare a documentelor de specialitate, a evidenţelor, precum şi comunicarea de date sau informaţii inexacte sau incomplete;

o. Nerealizarea lucrărilor încredinţate în condiţiile de calitate stabilite;

p. Neînştiinţarea şefilor ierarhici asupra unor deficienţe de natură a stânjeni activitatea normală a spitalului;

q. Neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu cuprinse în fişa postului;

r. Dezinteres sau atitudine anticoncurenţială în desfăşurarea activităţii, traduse prin apariţia de pagube materiale la nivelul unităţii.

Art.41. Constituie, de asemenea, abateri disciplinare şi următoarele fapte săvârşite de conducătorii ierarhici în măsura în care acestea le reveneau ca obligaţii:

a) neîndeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control;

b) neexecutarea obligaţiilor privind îndrumarea salariaţilor din subordine în legătură cu atribuţiile de serviciu;

c) abuzul de autoritate faţă de salariaţii din subordine, ştirbirea autorităţii sau afectarea demnităţii acestora;

d) aplicarea sau propunerea aplicării în mod nejustificat a unor sancţiuni.

Art.42. Enumerarea faptelor arătate mai sus nu este limitativă, sancţiunile disciplinare putându-se aplica şi pentru nerespectarea oricăror altor obligaţii de serviciu prevazute în actele normative generale sau interne, în vigoare.

Art.43. Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în Legea 46/2003 atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală conform prevederilor legale.

Art.44. Salariaţilor nu li se poate aplica, pentru o faptă care constituie abatere disciplinară, decât o singură sancţiune, chiar dacă cu acest prilej au fost încălcate mai multe îndatoriri de serviciu. Este interzisă aplicarea de sancţiuni colective întregului personal al spitalului sau al unui compartiment de muncă pentru abaterile disciplinare ale unei persoane din colectiv.

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE GENERALE

Art.45. Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au savârşit o abatere disciplinară.

Art.46. Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;

c) retrogradarea în funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

e) reducerea salariului de bază şi/sau după caz şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;

f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art.47. În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

Art.48. Amenzile disciplinare sunt interzise.

Art.49. Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

a) împrejurările în care fapta a fost savârşită;

b) gradul de vinovăţie a salariatului;

c) consecinţele abaterii disciplinare;

d) comportarea generală în serviciu a salariatului;

e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art.50. Sub sancţiunea nulitatii absolute, nici o măsură nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, cu excepţia Avertismentului scris.

Art.51. În vederea desfăşurării cercetării prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către o comisie de cercetare administrativă a abaterilor disciplinare, prevăzându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

Art.52. Neprezentarea salariatului la convocare fără un motiv obiectiv dă dreptul conducerii unităţii să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Art.53. În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art.54. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Art.55. Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu :

a. descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b. precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat ;

c. motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;

d. temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică ;

e. termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

f. instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată;

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii, cu semnătură de primire ori în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta şi produce efecte de la data comunicării.

Decizia de sancţionare se transmite şi serviciului R.U.NO. pentru luare la cunoştinţă.

Art.56. Sancţiunile disciplinare se propun de către persoanele împuternicite să efectueze cercetarea disciplinară, se discută în şedinţa Comisiei de disciplină şi se aplică de către Managerul spitalului.

Art.57. Sancţiunile disciplinare sunt executorii de îndată ce au fost comunicate, chiar dacă împotriva lor s-a făcut contestaţie.

Art.58. Împotriva sancţiunii disciplinare, cel sancţionat poate face plângere, în scris, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancţionare la Tribunal în a cărui rază teritorială îşi are sediul spitalul.

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE SPECIALE

Art.59. Sancţiunile speciale sunt prevăzute de anumite legi privind exercitarea profesiunilor specifice sistemului sanitar;

Art.60 Medicii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, pentru orice fapte săvarşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau al Cologiului Medicilor din Romania.

Art.61. Farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale, pentru orice faptă săvarşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia;

Art.62. Răspunderea disciplinară a farmaciştilor este prevăzută de Legea nr. 95/2006, titlul XIV privind exercitarea profesiei de farmacist;

Art.63. Biochimiştii, biologii şi chimiştii care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist sunt sancţionaţi în conformitate cu Legea nr. 460/2003;

Art.64. Asistenţii medicali care încalcă normele de exercitare a profesiei şi nu respectă Codul de etică şi deontologieal asistentului medical răspund disciplinar, în funcţie de gravitatea abaterii;

Art.65 Sancţiunile disciplinare pentru asistenţii medicali se aplică în conformitate cu prevederilor Legii nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical;

CAPITOLUL V

RĂSPUNDEREA PATRIMONIALĂ

Art.66. Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii contractuale civile, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Art.67. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

Art.68. Angajatorul care a platit despăgubirea îşi va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei în condiţiile articolelor următoare.

Art.69. Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina lor şi în legătură cu munca lor.

Art.70. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

Art.71. Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecaruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei .

Art.72. Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar .

Art.73. Salariatul care a încasat de la angajator o sumă necuvenită este obligat să o restituie.

Art.74. Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptatit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

Art.75. Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrat în muncă .

Art.76. Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celalate reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumatate din salariul respectiv.

Art.77. În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.

Art.78. Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmarirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.

Art.79. În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL VI

PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR

Art.80. Dacă un salariat face o plângere sau o sesizare, aceasta va fi depusă la secretariat pentru înregistrare, de unde va fi înaintată Managerului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă ;

Art.81. Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va supune plângerea spre dezbatere în şedinţa Comitetului Director ce se organizează de regulă o dată pe săptămână şi din care mai fac parte Directorul Medical, Directorului Financiar Contabil, Directorul de Îngrijiri Medicale, Directorul RUNOS, Directorul Administrativ;

La sedinţele Comitetului Director participa reprezentantii organizatiilor sindicale şi patronale in calitate de observator.

Dacă este necesar, salariatul în cauză va fi chemat pentru a da explicaţii şi lămuriri.

După dezbaterea cererii, se va lua o decizie, în care se va preciza soluţia dată cererii, termenul în care poate fi contestată şi instanţă competenţa pentru rezolvarea contestaţiei.

Aducerea la îndeplinire a deciziei se va face de către Serviciul R.U.NO.

CAPITOLUL VII

SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Art.82 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. Normele şi normativele de protecţia muncii pot stabilii :

- măsuri generale de protecţia muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale ;

- măsuri de protecţia muncii specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi ;

- măsuri de protecţie specifice aplicabile anumitor categorii de personal ;

Art.83 În cadrul propriilor responsabilităţi, SCJUBv.va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. În aplicarea acestor măsuri se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire :

- evitarea riscurilor ;

- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate ;

- combaterea riscurilor la sursă ;

- adaptarea muncii la om ;

- luarea în considerare a evoluţiei tehnicii ;

- înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea c e e mai puţin periculos ;

- planificarea prevenirii ;

- adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală ;

- aducerea la cunoştinţă salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

Art.84 În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă se va consulta sindicatul precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă.

Art.85 SCJUBv. are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aceasta se realizează periodic prin modalităţi specifice stabilitate de comun acord de către manager împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul.

Art.86 Instruirea se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni.În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii.Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.

CAPITOLUL VIII

PROTECŢIA SALARIAŢILOR PRIN SERVICII MEDICALE

Art.87 SCJUBv. are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicina muncii.

Art.88 Medicul de medicina muncii stabileşte în fiecare an un program de activitate pentru îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănatăţii în muncă. Elementele programului sunt supuse avizării comitetului de securitate şi sănătate în muncă.

CAPITOLUL IX

OBLIGAŢIILE ANGAJAŢILOR PRIVIND SECURITATEA

ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Art.89.Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericole şi accidente sau îmbolnavire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii primită de la angajatorul său.

În acest scop angajaţii au următoarele obligaţii :

a. să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare ale acestora;

b. să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de lucru;

să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

d. să aducă la cunoştinţa şefului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care să constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională ;

e. să aducă la cunoştinţa şefului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;

f. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent sau a unui accident şi să informeze de îndată şeful locului de muncă ;

g. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi în procesul de muncă ;

h. să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

i. să coopereze cu angajatorul şi/sau angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă ;

j. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;

k. să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii;

l. să se supună controlului medical atât la angajare cât şi periodic astfel:

Personalul sanitar superior şi mediu

I Examenul medical la angajare :

a. conform datelor înscrise în dosarul medical - diferenţiat în funcţie de specialitate;

- test pentru depistarea antigenului HBS

(optional ) cu consiliere înainte şi după efectuarea testului);

b. examenul tegumentelor;

c. contraindicaţii:

· afecţiuni dermatologice transmisibile, acute şi cronice;

· leziuni pleuropulmonare evolutive;

· boli infectocontagioase în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător până la sterilizare;

· psihoze;

II Examenul medical periodic

a. Examen clinc general - semestrial (atenţie la examenul tegumentelor );

b. Examen coprobacteorologic - la indicaţie;

Personalul din secţii chirurgicale şi cabinete

a. Exudat nazo-faringian –semestrial;

b. Examen clinic general -semestrial (atenţie la tegumente);

c. Examen coprobacteriologic - la indicaţie (conform Ord. 933/2002).

Personalul auxiliar

I Examenul medical la angajare:

a. conform datelor cuprinse în dosarul medical;

- test pentru depistarea antigenului HBS

(opţional consiliere inainte şi după efectuarea testului)

b. examenul tegumentelor;

c. contraindicaţii:

· afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice;

· leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive;

· examen coprobacteriologic pozitiv;

· examen coproparazitologic pozitv;

· boli infectocontagioase în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător pănă la sterilizare;

· psihoze;

II Examenul medical periodic :

a. Examen clinic general -trimestrial (atenţie la examenul tegumentelor);

b. Examen coprobacteriologic - semestrial (trimestrul II şi III);

c. Reacţie serologica pentru lues - la indicaţie;

d. Examen pentru depistarea antigenului HBS

(opţional consiliere înainte şi după efectuarea testului) - la indicaţie;

CAPITOLUL X

NORME ŞI DISPOZIŢII INTERNE APLICABILE ÎN UNITATE

Art.90. Atât angajatorul, cât şi angajatul sunt obligaţi să respecte:

prevederile Legii nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă ;
Ordinul nr.508/2002 pentru aprobarea Normelor generale de protecţiea muncii;

c. Ordinul nr. 411/1998 pentru aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru activităţi în domeniul sănătaţii;

d. Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr.261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfecţia si sterilizarea în unităţile sanitare;

e. Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 916/2006 privind Aplicarea normelor de supraveghere, prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale în unităţile sanitare;

Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultatea din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.

g. Dispozitia nr. 222/2007 privind concediul fără plată;

Dispozitia nr. 8/2004 privind taxa de concurs pentru ocuparea posturilor vacante şi temporar vacante din unitate;
Dispozitia nr.186/2004 privind testarea alcoolemiei personalului suspectat de consum de alcool;.
Dispozitia 375/2007 privind constituirea Consiliului Medical ;
Dispoziţia nr. 16/2008 privind constituirea Consiliului Etic;
Dispoziţia nr.116/2007 privind constituirea Consiliului Ştiinţific;
Dispoziţia nr. 113/2007 privind constituirea Comisiei de Farmacovigilenţă;
Dispoziţia nr. 118/2007 privind constituirea Comisiei de supraveghere şi control a infecţiilor nozocomiale;
Dispoziţia nr. 111/2007 privind reactualizarea Comisiei Tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor;
Dispoziţia nr.112/2007 privind reactualizarea Comisiei de securitate şi sănătate în muncă;
Dispoziţia nr. 115/2007 privind constituirea Comisiei Profesionale care avizează necesarul de medicamente;
Dispoziţia nr. 110/2007 privind constituirea Comisiei Nucleului de calitate;
Dispoziţia nr. 114/2007 privind Comisiei de analiză a deceselor intraspitaliceşti;
Dispoiţia nr. 317/2007 cu privire la numirea Comisiei de disciplină;
Dispozitia nr. 578/2007 privind constituirea Comisiei Medicale de declarare a mortii cerebrale ;
Dispozitia nr.40/2008 privind constituirea Comisiei pentru studii clinice;

Art.91. Norme privind circuitul foii de observaţie Clinică Generală

În scopul unei realizări corecte a circuitului Foii de Observaţie Clinică Generală, care să asigure în totalitate legalitatea raportării situaţiilor statistice şi contabile, se vor respecta prevederile Ordinului nr. 1782 din 28 decembrie2006, precum si prvederile Ordinului 1081/2007.

- În momentul internării pacientului se completează datele din Foaia de Observaţie Clinică Generală (F.O.C.G.) conf. Modelului din Ordinul nr. 1782 din 28 decembrie 2006 privind inregistrarea si raportarea ststistica a pacientilor care primesc servicii medicale in regim de spitalizare continua si spitalizare de zi, (completat prin Ordinul nr. 106/2007) care formează Setul Minim de Date la Nivel de Pacient (S.M.D.P.);

- Pentru pacienţii cronici internaţi până la orele 15.00 F.O.C.G. se întocmeşte la nivelul Biroului de Internări prin completarea Setului Minim de Date ;

- Pentru pacienţii internaţi de urgenţă după orele 15.00, F.O.C.G. se intocmeşte la nivelul serviciului UPU de către medicul de gardă care decide sau avizează internarea, după cum urmează:

 numărul de identificare a cazului internat;

 numărul de identificare al spitalului;

 numărul de identificare a sectiei;

 număr FOCG;

 numele pacientului;

 prenumele pacientului;

 localitatea;

 judeţul;

 data naşterii;

 sexul;

 codul numeric personal;

 tipul asigurării de sănătate;

 casa de asigurare de sănătate de care aparţine;

 data internării;

 ora internării;

 tipul internării;

- pacienţii se înregistrează imediat in Registrul de Internări-Externări şi Repertoarul existent la nivelul Biroului de Internări;

- o dată completate datele mai sus menţionate, pacientul se prezintă pe secţia de profil, unde în F.O.C.G. se specifică:

diagnosticul la internare - reprezintă afecţiunea de bază pentru care pacientul primeşte servicii spitaliceşti - se codifică dupa Clasificaţia Internaţională.

Codificarea medicala a bolilor in spitalele din Romania sa va face conform

Clasificarii internationale statistice a bolilor si a problemelor de sanatate

inrudite, Revizia a zecea australiana modificata (ICD-10-AM), vol. I editia

a III-a –iulie2002( modificat de art. I, punctul 1. din Ordinul nr. 1081/2007).

- la nivelul secţiei, asistenta şefă înregistrează în registrul de internări al secţiei pacienţii internaţi, îi nominalizează cu nume si număr de FOCG în “Foaia zilnică de mişcare a bolnavilor internaţi” şi răspunde de completarea corectă a acestei situaţii;

- investigaţiile şi procedurile efectuate pe perioada spitalizării (explorări funcţionale, investigaţii radiologice, intervenţii chirurgicale) se vor înregistra codificat, specificându-se şi numărul acestora, la nivelul serviciilor de profil;

În cazul transferului intraspitalicesc - transferul unui pacient de la o sectie la alta în cadrul aceluiaşi spital - pe parcursul unui episod de îngrijire de boală, se întocmeşte o singură F.O.C.G şi se stabileşte un singur diagnostic principal în momentul externării;

- în cazul transferului unui pacient din secţia de profil în compartimentul A.T.I., F.O.C.G. cu epicriza de etapă se va transmite acestui compartiment;

- la externarea pacientului întreaga documentaţie va fi completată în comun, de către medicul curant din secţia de profil şi eventual de medicul specialist A.T.I. (epicriză, certificat constatator al morţii, după caz), iar F.O.C.G. va fi semnată de şeful secţiei în care este angajat medicul curant;

- tabelul “Transferuri” din F.O.C.G. se completează de către asistentele şefe de secţie în momentul venirii şi plecării pacientului dintr-o secţie în alta - secţia, data;

- se aproba utilizarea in sistemul informational al spitalelor a formularului “Foaie de observatie clinic generala”, denumit in continuare FOCG, prezentat in anexa nr. 2.

- FOCG se intocmeste pentru pacientii spitalizati in regim de spitalizare continua.

- FOCG se completeaza intr-un exemplar pentru fiecare episod de spitalizare continua. Episodul de spitalizare continua reprezinta perioada de spitalizare a unui pacient,in regim de spitalizare continua, in cadrul aceluiasi spital, fara intrerupere si fara modificarea tipului de ingrijiri.

- Tipurile de ingrijiri in regim de spitalizare continua sunt : ingrijiri acute si ingrijiri cronice sau de recuperare.

- In situatia in care se realizeaza un transfer al pacientului intre sectii care furnizeaza ingrijiri de acelasi tip, nu se deschide o noua FOCG. In situatia in care se realizeaz un transfer al pacientului intre sectii care furnizeaza ingrijiri de tip diferit( din sectii de ingrijiri acute in sectii de ingrijiri cronice sau de recuperare si invers), se deschide o noua FOCG.

- ziua de spitalizare este a secţiei în care s-a transferat şi nu a secţiei din care s-a transferat pacientul;

- “Foaia zilnică de mişcare a pacienţilor internaţi” se completează zilnic până la orele 14.00, după care, pentru pacienţii care se internează ulterior, “mişcarea” se completează a doua zi;

- pacienţii internaţi de urgenţă între orele 14.00-24.00 se nominalizează în “mişcarea” întocmită în ziua respectivă; pacienţii internaţi de urgenţă după ora 24.00 se nominalizează în “mişcarea” din ziua următoare;

- pentru ca pacienţii mai sus menţionaţi să beneficieze de mic dejun şi prânz, asistentele de serviciu ale secţiilor, îi raportează asistentelor dieteticiene la ora 7.00 pe baza unor note de comandă suplimentare (meniu de urgenţă );

- “mişcarea zilnică a bolnavilor” se întocmeşte de asistentele şefe de secţie care au responsabilitatea completării corecte a tuturor rubricilor acestui formular;

- ziua internării şi externării constituie o singură zi de spitalizare;

- în cazul unui pacient spitalizat care decedează în aceeaşi zi sau chiar după câteva ore se consideră o zi de spitalizare;

- în momentul externării pacientului, la nivelul secţiei (asistenta şefă/asistenta de salon) se specifică :

 data externării,

 ora externării,

 tipul externării,

 starea la externare,

 diagnosticul principal la externare şi diagnosticele secundare se consemnează şi se codifică de către medicul curant care parafează şi semnează F.O.C.G. în momentul încheierii acesteia;

- pacienţii externaţi sunt nominalizaţi în “mişcare” cu nume şi numărul F.O.C.G. la rubrica Ieşiri Nominale, după care F.O.C.G. se predau în aceeaşi zi la Biroul de Internări-Externări;

- F.O.C.G. se arhivează lunar în arhiva fiecărui pavilion al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă; la încheierea anului se depun pe baza procesului verbal la arhiva centrală a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

DISPOZIŢII FINALE

Art.92.Regulamentul Intern poate fi modificat sau completat ori de câte ori necesităţile legale de organizare, funcţionare şi disciplina muncii în unitate le cer.

Art.93. Regulamentul Intern va fi pus la dispoziţie în fiecare structură funcţională a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi prelucrat de şeful structurii cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente, încheindu-se proces verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

Art.94. Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a Regulamentului Intern prelucrarea se face de către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează.

Intocmit,

Şef serviciu RUNO

Tică Cornelia